Drept constituțional și instituții politice // Semestrul I //

27 noiembrie 2010

În semestrul al II-lea vom studia AUTORITĂȚILE PUBLICE.
Acestea se delimitează de la alte științe:

• obiectul propriu de studiu
• metode proprii de cercetare .

Obiectul propriu de studiu studiază :

• izvoarele doctrinale și legislative ale DREPTULUI CONSTITUȚIONAL
• forma de stat
• forma de guvernământ
• tipurile de regimuri politice
• formarea constituției burgheze cu teoria constituției și clasificarea constituțiilor
• principiul separației puterilor în stat
• dezvoltarea sistemului constituțional în România
• teoria generală a statului cu elementele statului
• funcțiile statului
• actele prin care se realizează funcțiile statului
• agenții statului
• partidele politice și forțele sindicale
• drepturile și libertățile fundamentale cu garanțiile constituționale
• cetățenia.

Vizează :
autoritățile publice cu :

• Parlamentul României
• președenția
• Guvernul României cu întreaga structură a autorităților publice locale
• organele jurisdicționare
• mecanismele juridice de realizare a statului de drept cu : generalizarea legii și reglementarea prin lege a tuturor raporturilor lor
• controlul constituțional legilor
• controlul legalității actului în administrația publică
• independența justiției.

În drept avem 3 metode. Acestea sunt:

• exegetică
• analitico-sintetică
• complexă.

Acestea, în analiză introduc din logica formală ( sinogism, analogie, deducție ș.a. ).

Funcția juridică = statul pt. a intra în raport de drept internațional public cu alte state cu personalitate juridică.

Stat

• teritoriu determinat
• o populație determinată pe acest teritoriu ( națiunea )
• autoritatea publică ( puterea de stat )

Funcțiile statului

• legislativă
• executivă
• juridicționară .

Dreptul constituțional are ca suport de analiză esențială Constituția.
Constituția internațională are 3 categorii de organe:

• legislative - pt. realizarea funcției legislative
• executive - pt. realizarea funcției legislative
• jurisdicționale - pt. realizarea funcției jurisdicționare.

Funcția legislativă = Parlamentul ( Articolul 64 din Constituție )

• numai Parlamentul poate adopta legile

Funcția executivă = Președenția ( șeful statului ) și Guvernul cu întreaga structură a administrației publice locale

• pune în executare legea

Funcția jurisdicțională 

•  sistemul instanțelor judecătorești ( Înalta Curte, tribunalele ș.a. )
• sistemul public pe lângă instanțele de judecată
• Consiliul superior al magistraturii

Datorită funcții jurisdicționale se soluționează conflicte de natură socială apărute în societate.

Dreptul constituțional apre la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În trecut viza autoritatea publică ( puterea de stat ).

• 1789 - Marea revoluție burgheză din Franța = a avut efecte în toată lumea
• 1791 - apare ”Declarația universală a drepturilor omului și cetățeanului” ( Franța ). Aceasta face trimitere la categoria drepturilor și libertăților fundamentale cu garanții înscrise în actul constituțional. După această constituție se inspiră o mare parte din statele Europei. Astfel, se formează un tip clasic de regim politic regimul guvernământului de adunare.

• 1215 - În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei De Nord apare ”Marea carte a libertății”, în vremea regelui Ioan fără de Țară. Se formează Consiliul regatului, iar în 1295 se pune bazele Parlamentului englez, format din Camera Lorzilor și Camera Comunelor.
• 1628 - ”Petiția dreptului” = se restrâng privilegiile regelui și apar primii germeni ai siguranței persoanei ( tribunalele-arest, impozite-Parlament = totul în limita legii ). Pe fondul lor se creează o Constituție formată din legi scrise și din cutume sau uzanțe. O găsim și azi în regat. Acesta este un regim politic parmantar. E și azi prezent în Marea Britanie. După regat, au preluat apoi și alte țări ale Europei acest tip de regim politic.

Au inspirat formarea Constituției în Statele Unite ale Americii.

• 1789 - după formarea comunității de state se formează a Philadelphia un al treilea regim clasic. Numele acestuluia e prezidențial.

Regim politic = totalitatea metodelor & formelor de dezvoltare a statului

România
stat unitar pentru că:

• are o singură Constituție ( Articolul 1 )
• are un singur sistem de organizare
• are un singur Parlament și un singur șef de stat
• formă de guvernământ: republica
• formă de democrație: semidirectă
• regim politic semiprezidențial

Consecințe:

• Parlamentul, guvernul și șeful statului nu pot fi dizolvate & nici nu pot fi înlăturate de la la putere ( ? )

În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord prin intermediul reginei se poate dizolva Guvernul.

Legile pot fi :

• constituționale
• organice - se reglementează categorii sociale sectoriale ( 50%+1 din toți )
• ordinare - mai mică importanță ( 50%+1 din cei prezenți ).

Parlamentul are funcție deliberativă, iar Guvernul adoptă hotărări și ordonanțe ( acte juridice ).

Președintele = decrete prezidențiale

Orice normă are o formă.

Constituții rigide - se modifică mai greu și numai prin legi constituționale

Conduita individului :

• regului de morală = impun obligații față de noi
• caracter religios = individ-divinitate
• juridice.

Referendum :

• obligatoriu
• facultativ .

Comisiile :

• raport = aprobare , respectare cu modificare, avizul consiliului legislativ.

Dacă consecutiv Parlamentul nu adoptă Guvernul președintele poate trimite Parlamentul acasă.

Dezvoltarea sistemului constituțional în România :

• Proclamația de la Islaz ( formarea națiunii )
• Convenția de la Paris ( se formează Senatul )
• Constituția din 1923
• Constituția din 1938 ( lovitura de stat a lui Carol al II-lea )
• Constituția de la 1952  ( naționalizarea agriculturii )
• Constituția de la 1965 ( comunistă - Ceaușescu )

Statul funcționează prin intermediul agențiilor săi.

Funcția jurisdicționară a statului = conflicte de natură socială

• nu includem puterea judecătorească pentru că ea este utilizată doar de instanțe de judecată.

Numai instanța ierarhic superioară o poate desființa pe cea inferioară.

• Generalitatea legii
• Controlul de constituționalitate  legilor ( 9 judecători )

Examenul : scris ( grilă ) + orar ( din temele discutate la curs )